Regulament de Ordine Interioara

Pentru

  BORCEA SOCIETATE COOPERATIVA

          Organizarea şi disciplina muncii sunt necesităţi obiective pentru desfăşurarea eficientă a tuturor activităţilor, indiferent de natura lor.

          In acest sens, reglementarea relaţiilor de muncă şi respectarea regulilor şi normelor instituite privind organizarea şi disciplina muncii asigură desfăşurarea în condiţii optime a procesului muncii.

TITLUL I

Reglementari privind relatiile de munca

Capitolul I.  Dispoziţii generale

      Art. 1.  Persoanele încadrate în muncă, în raport cu sarcinile , competentele si responsabilitatile ce le revin, potrivit contractului lor de muncă, au obligaţia de a respecta cu stricteţe regulile de disciplină stabilite în unitatea în care lucrează, contribuind la instaurarea unui climat corespunzător pentru o bună desfăşurare a activităţii unităţii respective şi pentru fructificarea potenţialului intelectual şi economic a acestora.

      Art. 2.  Prezentul Regulament de Ordine Interioară s-a întocmit în conformitate cu dispoziţiile: Codului Muncii (Legea nr. 53/2003, modificata prin Legea 541/18.12.2003), Legii nr. 1/1970 privind organizarea şi disciplina muncii, cu modificările ulterioare, Îndrumarului nr. 53052/1985 a Ministerului Muncii, Legii nr. 90/1996 cu privire la protecţia muncii cu modificarile si completarile ulterioare, Decretului nr. 400/1981 privind instituirea unor reguli de exploatare şi întreţinere a instalaţiilor şi maşinilor, întăririi ordinii şi disciplinei în muncă , precum si in conformitate cu Legea I / 2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei.

      Art. 3.  Regulile de disciplină stabilite prin Regulamentul de ordine interioară se aplică întregului personal al Societatii Cooperative   “BORCEA” , denumita in continuare SCB , indiferent de durata contractului de muncă, celor care lucrează în cadrul unităţii ca detaşaţi, precum şi ucenicilor care fac practică în unitate . Cei care lucrează în cadrul SCB ca delegaţi ai unei alte unităţi ,  sunt obligaţi să respecte, pe lângă disciplina muncii din unitatea care i-a delegat, şi regulile de disciplină specifice locului de muncă unde îşi desfăşoară activitatea pe timpul delegării.

Capitolul II.

Drepturile şi obligaţiile conducerii şi salariaţilor  SCB 

      Art. 4.  Drepturile şi obligaţiile fiecărui salariat al SCB sunt menite să asigure participarea efectivă la gospodărirea cu spirit de răspundere a mijloacelor materiale şi financiare încredinţate , la valorificarea la un grad superior a resurselor financiare, materiale şi umane, pentru o înaltă eficienţă economică.

      Art. 5.  Persoanele încadrate în muncă au următoarele drepturi principale:

• să li se asigure un loc de muncă potrivit aptitudinilor, pregătirii profesionale, precum şi nevoilor unitatii;
•  sa  li se remunereze munca prestată; 
•  sa  li se asigure stabilitatea în muncă, contractul de muncă neputând să înceteze sau să fie modificat decât în cazurile prevăzute de 1ege;
•  să beneficieze de condiţii corespunzătoare de muncă, de protecţie a muncii, de indemnizaţii de asigurări sociale, în caz de pierdere temporară a capacităţii de muncă;
•  să se adreseze organelor superioare, celor de jurisdicţie sau oricărui alt organ competent, ori de câte ori consideră că au fost prejudiciaţi în drepturile lor.

      Art. 8.  Organele de conducere ale SCB   răspund în faţa statului şi a colectivului de salariaţi   pentru organizarea judicioasă a întregii activităţi, pentru gospodărirea fondurilor financiare, materiale şi băneşti judicioasa, pentru neaplicarea şi nerespectarea principiilor şi normelor disciplinei muncii.

      Art. 9.  Conducerea SCB va lua măsuri cu privire la: 

• aplicarea principiului muncii şi conducerii colective şi informarea periodică a personalului SCB asupra modului de realizare a sarcinilor;
• a instalaţiilor, utilajelor, maşinilor, aparatelor, uneltelor, materiilor prime, materialelor, documentaţiei şi echipamentului de protecţie şi de lucru, precum şi luarea de măsuri pentru asigurarea stării lor corespunzătoare în vederea utilizării depline a capacităţii de producţie şi de cercetare şi a folosirii complete şi eficiente a timpului de lucru;
• stabilirea instrucţiunilor pentru funcţionarea şi exploatarea instalaţiilor, maşinilor, agregatelor şi utilajelor folosite în sectii, instrucţiunilor tehnice de lucru, normelor de manipulare, depozitare şi folosire a materiilor prime şi a materialelor, instrucţiunilor proprii de protecţie a muncii, precum şi a celorlalte norme specifice activităţii  ;
• stabilirea normelor de muncă şi a prescripţiilor de calitate, precum şi a procesului tehnologic;
• asigurarea condiţiilor de protecţie a muncii şi de respectare a normelor igienico-sanitare, asigurarea instruirii personalului în acest domeniu;
• elaborarea regulilor proprii pentru aplicarea normelor de protecţie a muncii, corespunzător condiţiilor în care se desfăşoară activitatea la locurile de muncă;
• luarea de măsuri pentru autorizarea exercitării meseriilor şi a profesiilor prevăzute în normele de protecţia muncii;
• aprovizionarea la timp şi în bune condiţii a tuturor compartimentelor de lucru cu materii prime, materiale, combustibil şi energie, cu respectarea consumurilor specifice;
• informarea personalului cu privire la legislaţia în vigoare, pentru cunoaşterea drepturilor şi îndatoririlor ce le revin;
• examinarea şi aplicarea sugestiilor şi propunerilor făcute de personal pentru îmbunătăţirea activităţii în toate compartimentele, precum şi informarea acestora asupra modului de rezolvare a problemelor care intervin;
• luarea măsurilor pentru eliberarea de legitimaţii de serviciu întregului personal al SCB, cu indicarea funcţiei fiecăruia;
• întocmirea evaluărilor, privind activitatea profesională a salariaţilor.

      Art. 10.  Conducerea SCB, prin şefii de servicii şi compartimente, unitati si sectii de productie si prestari servicii răspunde de funcţionarea, utilizarea şi exploatarea sigură şi fără întrerupere a instalaţiilor, utilajelor şi  maşinilor cu regim de funcţionare continuu sau cu grad ridicat de pericol în exploatare, de respectarea riguroasă a disciplinei tehnologice şi aplicarea tuturor normelor privind buna desfăşurare a procesului de muncă, având obligaţia să asigure:

•  recepţionarea, punerea în funcţiune a instalaţiilor, utilajelor şi maşinilor, cu respectarea strictă a prevederilor din documentaţia tehnică de execuţie;
•  respectarea riguroasă a normativelor tehnice privind exploatarea instalaţiilor, utilajelor şi a maşinilor, precum şi a echipamentelor acestora, cu aparatura de măsură, control şi automatizare, verificarea şi menţinerea aparaturii în stare de perfectă funcţionare;
• efectuarea operaţiunilor de întreţinere, revizii şi reparaţii, cu respectarea riguroasă a normelor şi normativelor tehnice;
• asigurarea desfăşurării procesului de muncă în condiţii de siguranţă;
• asigurarea asistenţei tehnice prin personal calificat;
• luarea de măsuri pentru respectarea regulilor de protecţia muncii, de prevenire şi stingere a incendiilor, dotarea locurilor de muncă cu mijloace specifice de protecţie;
• asigurarea personalului cu echipament de protecţie şi de lucru;
• efectuarea serviciului de pază şi ordine, stabilirea de reguli stricte privind intrarea şi ieşirea din unitati , interzicerea accesului în unitate    a persoanelor care se prezintă la programul de lucru sub influenţa băuturilor alcoolice.

      Art. 11.  Obligaţiile generale ale personalului SCB sunt următoarele:

• respectarea programului de lucru, semnarea zilnică de fiecare angajat în parte a condicii de prezenţă atât la intrare, cât şi la ieşirea din unitati  ;
• executarea promptă a obligaţiilor de serviciu ce le revin;
• folosirea integrală şi cu maximum de eficienţă a timpului de muncă pentru    îndeplinirea obligaţiilor de serviciu;
• respectarea normelor de muncă şi a prescripţiilor de calitate stabilite;
• însuşirea şi respectarea procesului tehnologic şi de muncă stabilit pentru compartimentul, respectiv locul de muncă, în care îşi desfăşoară activitatea;
• folosirea maşinilor, utilajelor şi a instalaţiilor încredinţate, la parametrii de funcţionare prevăzuţi în documentaţia tehnică şi în condiţii de deplină siguranţă;
• respectarea consumurilor normale de materii prime, materiale, combustibili şi energie;
• luarea măsurilor necesare pentru păstrarea şi administrarea bunurilor;
• cunoaşterea şi respectarea normelor de protecţie a muncii şi a acelora privind folosirea echipamentelor de protecţie şi de lucru, de prevenire a incendiilor sau a oricăror alte situaţii, care ar putea pune în pericol clădirile, instalaţiile instituţiei sau viaţa, integritatea corporală sau sănătatea unor persoane;
• informarea imediată a şefului ierarhic superior despre existenţa unor nereguli, abateri, greutăţi sau lipsuri în aprovizionarea locului de muncă, în întreţinerea maşinilor, utilajelor, ori de altă natură şi propunerea de măsuri în raport cu posibilităţile pe care le au pentru prevenirea şi rezolvarea unor asemenea situaţii;
• evitarea lăsării fără supraveghere, în timpul programului de lucru, a maşinilor şi instalaţiilor în funcţiune;
• rămânerea la locul de muncă până la sosirea schimbului - acolo unde se lucrează în schimburi fără întreruperi; în caz de neprezentare a schimbului, salariatul este obligat să anunţe şeful ierarhic, pentru luarea măsurilor necesare;
• păstrarea, dezvoltarea şi apărarea bunurilor încredintate, gospodărirea judicioasă a acestora;
• respectarea regulilor de acces în locurile de muncă unde intrarea este permisă numai în anumite condiţii;
• comportarea corectă în cadrul relaţiilor de muncă;
• menţinerea ordinei, disciplinei şi curăţeniei la locul de muncă;
• ridicarea continuă a calificării profesionale, a nivelului de cunoştinţe tehnico-ştiinţifice şi de cultură generală, frecventarea şi absolvirea cursurilor de perfecţionare, organizate sau recomandate  ;
• să cunoască dispoziţiile legale în vigoare, precum şi orice alte dispoziţii cu caracter normativ, referitoare la munca pe care o fac, şi să se conformeze acestora;
• încălcarea legii, prin necunoaşterea ei, nu poate scuti pe nimeni de răspunderea faţă de lege;
• să răspundă la solicitările conducerii  în cazul unor activităţi excepţionale, să participe la toate acţiunile care se desfăşoară în unitate ;
• să se ocupe de păstrarea bunurilor aparţinătoare SCB, să depună  la  locul special amenajat materialele şi obiectele folosite, îngrijindu-se de închiderea birourilor, dulapurilor, punctelor de lucru, încăperilor în care au lucrat, închiderea geamurilor, a surselor de apă, a surselor de încălzire electrică şi cu gaz din aceste încăperi;
• magazionerii, administratorii, si toti angajatii sunt obligaţi ca la terminarea programului de lucru să închidă magaziile, punctele de lucru şi toate celelalte încăperi de care răspund. De asemenea, la plecare, să verifice dacă robinetele de apă sunt închise, dacă sunt reşouri sau alte aparate electrice cuplate la curent electric etc.

      Art. 12.  Personalul   care lucrează la instalaţii, utilaje şi maşini cu grad ridicat de pericol în exploatare, răspunde direct, indiferent de funcţia îndeplinită, de funcţionarea acestora în condiţii de deplină siguranţă, de supravegherea, verificarea, exploatarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor, utilajelor şi maşinilor, cu respectarea prevederilor din documentaţiile tehnice şi a normelor pentru prevenirea oricăror avarii, explozii, incendii sau a altor accidente tehnice.

      Art. 13.  Personalul este obligat să respecte cu stricteţe ordinea şi disciplina la locul de muncă, să aplice strict normele şi instrucţiunile referitoare la desfăşurarea procesului de muncă, să-şi îndeplinească cu simţ de răspundere sarcinile de serviciu.

      Art. 14.  Şefii de echipa, ateliere, de service sau alte compartimente asigură şi răspund de luarea tuturor măsurilor pentru ca instalaţiile şi maşinile din dotare să fie exploatate în condiţii de siguranţă, în care scop au următoarele obligaţii:

• organizarea procesului de muncă şi repartizarea sarcinilor de serviciu pentru întregul personal din subordine;
• luarea de măsuri pentru asigurarea fiecărui loc de muncă cu instrucţiuni tehnice specifice, privind exploatarea instalaţiilor, maşinilor şi a întregii aparaturi;
• asigură stabilirea şi aducerea la cunoştinţa fiecărei persoane, sub semnătură proprie, a atribuţiilor şi răspunderilor ce le revin la locul de muncă, verifică modul în care acestea au fost însuşite şi se îndeplinesc;
• controlează zilnic starea tehnică a instalaţiilor şi maşinilor, respectarea normelor de exploatare a acestora şi a regimului de lucru stabilit;
• asigură executarea reviziilor tehnice obligatorii şi a reparaţiilor planificate ale tuturor instalaţiilor şi maşinilor, potrivit documentaţiilor tehnice;
• organizează instruirea periodică a personalului cu privire la funcţionarea, exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor şi maşinilor în condiţiile de siguranţă, cunoaşterea şi aplicarea normelor de protecţia muncii, prevenirea şi stingerea incendiilor şi a normativelor de intervenţii pentru prevenirea dereglărilor, avariilor, accidentelor tehnice şi a uzurii premature.

      Art. 15.  Muncitorii şi întregul personal tehnic de specialitate răspund de funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor şi maşinilor pe care le au în primire, în care scop au următoarele obligaţii:

• să cunoască în totalitate caracteristicile constructive şi funcţionale ale instalaţiilor şi maşinilor la care lucrează, să aplice normele de funcţionare şi de întreţinere a acestora, de protecţie a muncii şi de prevenire a incendiilor;
• să asigure, potrivit prescripţiilor făcute, supravegherea permanentă a instalaţiilor şi maşinilor, să verifice buna funcţionare a dispozitivelor de siguranţă, a aparaturii de măsură şi control;
• să folosească şi să păstreze, în conformitate cu reglementările legale stabilite, echipamentul de protecţie şi dispozitivele de siguranţă;
• să se prezinte la serviciu în perfectă stare fizică şi psihică;
• să aducă urgent la cunoştinţa conducătorului locului de muncă orice nereguli, defecţiuni sau alte situaţii de natură să constituie un pericol, pe care le-a constatat la locul de muncă, precum şi cazurile de încălcare a normelor de protecţie a muncii sau de prevenire a incendiilor;
• să nu părăsească locul de muncă fără aprobarea conducătorului său direct;
• să ia măsuri urgente de lichidare a avariilor şi accidentelor, în cazul când acestea se produc;
• să fie la dispoziţia unitatii  , sau să se prezinte în cel mai scurt timp la serviciu, în cazul în care intervin situaţii urgente;
• să se asigure de respectarea prescripţiilor tehnice ale instalaţiilor şi maşinilor la care lucrează în cazul în care, potrivit programului de lucru acestea nu se predau altui schimb; să-şi îndeplinească îndatoririle de serviciu, să prevină orice faptă care ar putea pune în pericol securitatea personalului şi integritatea instalaţiilor, maşinilor şi a altor bunuri, să înlăture urgent orice situaţii care ar putea constitui o sursă de pericol.

      Art. 16.  Se interzice salariaţilor:

• venirea in unitate într-o ţinută sau stare fizică indecentă, introducerea sau consumarea băuturilor alcoolice în incinta  , atitudinea jignitoare faţă de colegii de muncă sau faţă de alte persoane din afara unitatii  ;
• executarea de lucrări străine de interesele unităţii , precum şi a celor de interes personal;
• săvârşirea de fapte ce ar putea pune în pericol siguranţa  , a altor persoane încadrate în muncă sau a propriei lor persoane; săvârşirea de fapte care sunt contrare normelor de etică profesională;
• scoaterea din incinta unităţii a oricăror bunuri fără forme de ieşire eliberate de cei în drept;
• fumatul sau introducerea de ţigări, chibrituri, brichete, materiale ori produse care ar putea provoca incendii sau explozii în locurile de muncă în care fumatul este oprit.

      Art. 17.  Personalul   este obligat să respecte normele de protecţie a muncii specifice locurilor de muncă în care îşi desfăşoară activitatea, în conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare. Neluarea vreuneia dintre măsurile de protecţia muncii sau, după caz, nerespectarea acestor măsuri, dacă prin aceasta se creează un pericol iminent de producere a unui accident de muncă sau de îmbolnăvire profesională, se pedepseşte cu închisoare sau amendă, conform prevederilor legale, pentru fapte ca:

• părăsirea locului de muncă, lăsând nesupravegheate instalaţiile sau maşinile, ducând astfel la dereglări tehnologice sau avarii ce pot afecta viaţa şi sănătatea salariaţilor;
• deteriorarea sau scoaterea din funcţiune a aparaturii de măsură, control şi siguranţă prevăzute prin proiecte şi a căror nefuncţionare poate duce la dereglări, accidente tehnice şi avarii, care au legătură cu protecţia muncii;
• executarea lucrărilor la instalaţiile electrice fără a se asigura zona de lucru cu scurtcircuitarea şi admiterea la lucru a instalaţiilor electrice prin decuplarea de la tensiune;
• conducerea sub influenţa alcoolului a mijloacelor de transport;
• desfăşurarea oricăror activităţi sub influenţa consumului de băuturi alcoolice;
• efectuarea lucrărilor de sudură de către personal neautorizat, precum şi a celui autorizat fără folosirea ochelarilor şi a echipamentului specific de protecţie. 

Capitolul III.  Organizarea timpului de muncă

      Art. 18.  Ora începerii şi terminării programului de lucru se stabileşte de către conducere   fără să ţină seama de anotimp, lumină naturală şi alte elemente de organizare a activităţii.

       Art. 19.  Evidenţa prezenţei personalului   se ţine cu ajutorul condicilor de prezenţă, personalul fiind obligat să semneze condica zilnic, atât la sosire, cât şi la plecare. Condica de prezenţă se ţine la fiecare colectiv, fiind documentul pe baza căruia se realizează pontajul personalului şi salarizarea acestuia.

      Art. 20.  Salariaţii pot presta muncă suplimentară cu acordul lor, fiecare angajat având dreptul la un număr de până la 120 de ore suplimentare pe an, depăşirea acestui număr putându-se realiza doar pe baza aprobării scrise. Timpul prestat peste programul normal de lucru va fi compensat cu timp liber corespunzător sau va fi plătit, corespunzător cu reglementările legale în vigoare. Evidenţa orelor efectuate peste program se va ţine într-un registru special de către conducatorul unitatii  .

      Art. 21.  Prestarea muncii peste durata normală stabilită poate fi cerută în următoarele cazuri:

• pentru preîntâmpinarea sau înlăturarea efectelor calamităţilor sau în alte cazuri de forţă majoră, precum şi în situaţiile care periclitează sănătatea sau viaţa altor persoane;
• pentru înlăturarea efectelor unor situaţii neprevăzute;
• pentru repararea dispozitivelor sau a instalaţiilor, în cazul în care defecţiunea acestora provoacă încetarea lucrului pentru mai multe persoane;
• pentru prevenirea sau înlăturarea unor situaţii care ar putea provoca degradarea sau distrugerea materiilor prime, materialelor şi produselor.

      Art. 23.  Munca peste durata normală poate fi prestată şi în alte situaţii deosebite în legătură cu interesele unitatii  .

      Art. 24.  Salariaţii beneficiază de posibilitatea servirii mesei în timpul serviciului, timpul pentru masă nefiind inclus în durata zilei de muncă.

      Art. 25.  Orele de audienţă la conducerea unitatii   a personalului salariat, în interesul serviciului sau interes personal, se fixează de către conducatorul locului de munca şi vor fi afişate. În cazuri urgente accesul personalului la conducerea unităţii   este permisă la orice oră a programului.

      Art. 26.  Salariaţii au dreptul în fiecare an calendaristic, la un concediu de odihnă plătit, cu o durată minimă de 20 zile lucrătoare. Durata concediului este corespunzătoare activităţii desfăşurate timp de un an.

      Art. 27. Concediul de odihnă se efectuează integral în fiecare an calendaristic, el putându-se acorda şi fracţionat, în cel mult două tranşe, dacă interesele unităţii o cer, sau la solicitarea persoanelor încadrate în muncă, atunci când interesele serviciului permit acest lucru. Cazurile de fracţionare a concediului se aprobă nominal de către conducatorul unităţii  , pe bază de cerere scrisă. Dacă concediul de odihnă nu a putut fi efectuat din motive justificate în cursul unui an calendaristic, se va asigura compensarea în bani a concediului neefectuat. Salariaţii care prestează munci grele, periculoase sau vătămătoare, sau lucrează în locuri de muncă în care există astfel de condiţii, stabilite potrivit legislatiei in vigoare, au dreptul, în fiecare an, la un concediu de odihnă suplimentar, cu o durată maximă de 3 zile lucrătoare.

      Art. 28.  În afara concediului de odihnă salariaţii au dreptul la zile libere plătite, în cazul unor evenimente familiale deosebite, iar, pentru rezolvarea unor situaţii personale, salariaţii au dreptul la concedii fără plată. Cazurile se aduc la cunoştinţa conducatorului unitatii   prin cereri scrise certificate de şefii ierarhici.

      Art. 29.  Planificarea concediilor de odihnă ale personalului unităţii   se face de către conducatorul unitatii . Planificarea concediilor de odihnă se va face în aşa fel încât, în perioada ……………………, întreg personalul unităţii   să fie prezent la serviciu în scopul asigurării bunei desfăşurări a activitatii.

      Evidenţa concediilor de odihnă, a concediilor de boală, a concediilor fără plată, precum şi a absenţelor nemotivate se ţine de compartimentul Resurse Umane .

      Art. 30.  Pe durata concediului de odihnă salariaţii au dreptul la o indemnizaţie care nu poate fi mai mică decat media salariului realizat in ultimele 9 luni, sporul de vechime şi indemnizaţia de conducere, luate împreună.

      Art. 31.  Salariaţii detaşaţi primesc indemnizaţia de concediu de odihnă de la unitatea unde îşi desfăşoară activitatea, iar cei delegaţi de la unitatea care i-a delegat.

      Art. 32.  Salariaţilor   care lucrează în regim de cumul de funcţii, li se acordă concediul anual de odihnă numai de la unitatea de bază, iar persoanele încadrate cu jumătate de normă sau fracţiune de normă au dreptul la concediu de odihnă plătit în raport de timpul lucrat.

      Art. 33.  Orice convenţie prin care se renunţă, în tot sau în parte, la concediul de odihnă este interzisă.

      Art. 34.  Salariaţii au dreptul la un repaus săptămânal. Repausul săptămânal se acordă, de regulă, sâmbăta şi/sau duminica. În cazul în care specificul serviciului sau interesul unităţii   impune munca şi în zilele de sâmbătă şi duminică, conducerea unităţii   stabileşte alte zile din săptămână ca zile de repaus.

      Pentru cazul în care unei persoane încadrate în muncă nu i se poate asigura în nici un fel zilele de repaus săptămânal, aceasta va avea dreptul la zile libere care, de regulă, vor fi adăugate la concediul legal de odihnă.

      Art. 35.  Salariaţii beneficiază de zile de sărbătoare legală şi de celelalte zile în care nu se lucrează, stabilite prin lege, acestea fiind: 1 Decembrie, 25-26 Decembrie, 1-2 Ianuarie, 1 mai şi a doua zi de Paşti .  

Capitolul IV.  Recompense

      Art. 36.  Pentru realizări deosebite obţinute în activităţile ce li revin, precum şi pentru stimularea rezultatelor viitoare, salariaţii pot primi următoarele recompense:

• mulţumire verbală sau în scris din partea conducerii  ;
• acordarea unor indici superiori de evaluare;
• acordarea de trepte sau grade superioare de salarizare;
• premii.

      Art. 37.  Recompensele acordate se noteaza în fişa sau dosarul personal al salariaţilor SCB .

Capitolul V.  Răspunderea disciplinară şi materială a salariaţilor

      Art. 38.  Salariaţii   au îndatorirea de a realiza întocmai şi la timp obligaţiile ce le revin la locurile lor de muncă. Ei au îndatorirea de a acţiona în mod conştiincios pentru sporirea eficienţei muncii, pentru realizarea obligaţiilor care decurg din contractul de muncă, regulamentul de organizare şi funcţionare  .

      Art. 39.  Încălcarea cu vinovăţie a obligaţiilor de muncă, a normelor de comportare, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează ca atare, indiferent de funcţia pe care o are persoana vinovată, care a săvârşit-o.

      Art. 40.  Sancţiunile cu caracter disciplinar sunt următoarele:

      a) mustrare;

      b) avertisment;

      c) retragerea unui grad sau a mai multor grade sau trepte de salarizare pe o perioadă de 1-3 luni sau, în cazul celor încadraţi la nivelul de bază, diminuarea salariului cu 5-30% pe aceeaşi perioadă;

      d) reducerea salariului şi a indemnizaţiei de conducere pe durată de 1-3 luni, cu 5-30%;

      e) retrogradarea din funcţie pe o durată de 1-3 luni;

      f) desfacerea disciplinară a contractului de muncă.

      Art. 41.  La stabilirea sancţiunii se va ţine seama de cauzele şi gravitatea faptei, împrejurările în care a fost săvârşită, gradul de vinovăţie al salariatului, dacă acesta a mai avut şi alte abateri în trecut, precum şi de urmările abaterii. Furtul din avutul SCB precum şi cazurile repetate de prezentare la locul de muncă în stare de ebrietate pot constitui motive imediate de desfacere a contractului de muncă.

      Art. 42.  Sancţiunea disciplinară se aplică respectând prezumţia de nevinovăţie a salariatului şi numai după cercetarea prealabilă a faptei ce constituie o abatere. Cercetarea se face de către şeful ierarhic superior care îl va asculta pe salariat şi va verifica susţinerile făcute de acesta în apărarea sa, altfel decizia de sancţionare disciplinară este lovită de nulitate, după care va înainta conducerii propunerea de aplicare a sancţiunii.

      Art. 43.  Sancţiunile disciplinare se stabilesc de conducerea unităţii   şi se iau prin dispoziţie scrisă a conducerii SCB   şi trebuie să cuprindă datele de identitate ale salariatului şi ale unităţii  , precum şi motivele în fapt şi prevederile legale pe baza cărora se aplică sancţiunile, termenele şi organele la care sancţiunea disciplinară poate fi atacată.

      Art. 44.  Executarea sancţiunilor disciplinare se face după natura lor specifică, iar exercitarea căilor de atac nu suspendă executarea sancţiunilor disciplinare, dar această suspendare poate fi hotărâtă de organul ce soluţionează contestaţia, până la emiterea unei hotărâri definitive.

      Art. 45.  Cu privire la salariaţii care lucrează în cadrul unitatii ca delegaţi ai unei alte unităţi, menţionăm că sunt obligaţi să respecte, pe lângă disciplina muncii din unitatea care i-a delegat, şi regulile de disciplină specifice locului de muncă unde îşi desfăşoară activitatea pe timpul delegării.

          Art. 46.  Şefii de sectie au dreptul de a aplica sancţiunile: mustrare şi avertisment personalului din subordinea lor numai cu acordul conducerii SCB.

           Art. 47.  Abaterile disciplinare săvârşite de personalul angajat în perioada detaşării în altă unitate se sancţionează de către conducerea unităţii la care acesta este detaşat. Sancţiunile, retragerea unui sau a mai multor grade sau trepte de salarizare şi retrogradarea din funcţie, pot fi aplicate personalului detaşat numai cu acordul conducerii unităţii care i-a detaşat. Sancţiunea prin desfacerea disciplinară a contractului de muncă se aplică de către conducerea unităţii care îl detaşează.

         Art. 48.  Abaterile disciplinare săvârşite de salariaţi în timpul delegării în altă unitate se sancţioneaza de către conducerea unităţii care i-a delegat.

      Art. 49.  În comunicarea ce se face angajatului în legătură cu sancţiunea aplicată se va prevedea calea de atac, termenul de introducere a plângerii şi organele competente să soluţioneze plângerea.

      Art. 50.  Sancţiunea disciplinară stabilită va trebui comunicată în scris angajatului în cauză în cel mult 30 de zile de la data de la care cel în drept să o aplice a luat cunoştinţă de săvârşirea abaterii. Aplicarea sancţiunii nu se va putea face mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei. Împotriva sancţiunii disciplinare, cel sancţionat poate face plângere în scris în termen de 30 de zile de la comunicarea sancţiunii. Plângerea împotriva sancţiunii disciplinare se soluţionează în termen de 30 de zile de către organul ierarhic superior celui care a aplicat sancţiunea, sau de către judecătorie, dacă sancţiunea constă în desfacerea disciplinară a contractului de muncă.

      Art. 51.  Salariaţii trebuie să cunoască prevederile legale referitoare la muncă, funcţionarea instalaţiilor, folosirea uneltelor, materiilor prime, materialelor şi totodată să aplice cu rigurozitate aceste reglementări.

      Art. 52.  Încălcarea acestor prevederi legale atrage răspunderea materială a salariaţilor. Ei vor răspunde pentru pagubele aduse avutului SCB prin săvârşirea unor fapte ilicite din vina lor şi în legătură cu munca lor. Ei nu vor răspunde de pierderile inerente procesului de producţie, care se încadrează în limitele prevăzute de lege, de pagubele provocate datorită unor cauze neprevăzute şi care nu puteau fi înlaturate, ori în alte asemenea cazuri în care pagubele au fost provocate de riscul normal al serviciului sau de forţă majoră.

      Art. 53.  Când paguba a fost cauzată de mai multe persoane, răspunderea fiecăruia se stabileşte ţinându-se seama de măsura în care fiecare a contribuit la provocarea ei.

      Dacă măsura în care a contribuit fiecare la provocarea pagubei nu poate fi determinată, răspunderea fiecărui salariat se stabileşte proporţional cu salariul tarifar de încadrare net de la data constatării pagubei şi, dacă este cazul, de timpul lucrat de la ultima inventariere a bunurilor.

      Art. 54.  Salariaţii care au încasat o sumă nedatorată sunt obligaţi să restituie acea sumă, iar în cazul în care au primit bunuri ce nu li se datorau şi care nu mai pot fi restituite în natură sau le-au fost prestate servicii la care nu erau îndreptăţiţi, sunt obligaţi să plătească contravaloarea lor, calculată în condiţiile legii.

      Art. 55.  Obligarea la plata despăgubirilor sau a contravalorii bunurilor, precum şi la restituirea sumelor încasate fără drept, se face prin decizie de imputare.

      Pentru acoperirea pagubelor produse, precum şi pentru restituirea sumelor sau plata contravalorii bunurilor ce nu mai pot fi restituite în natură ori a serviciilor nedatorate, cel în cauză poate să-şi ia un angajament de plată scris, care constituie titlu executoriu.

      Art. 56.  Angajamentul de plată al salariaţilor trebuie să fie scris şi să conţină obligaţia, asumată de salariatul ce n-a plătit, de a plăti o sumă determinată SCB şi să conţină precizarea clară a ceea ce reprezintă această sumă, fiind datat şi semnat.

      Art. 57.  Decizia de imputare este un act unilateral al SCB, emis de conducere, care stabileste , pe baza documentaţiei, identitatea salariatului vinovat şi suma ce trebuie restituită.

      Art. 58.  Termenul de emitere a deciziei de imputare este de cel mult 60 de zile de la data când cel în drept să emită decizia a luat cunoştinţă de producerea pagubei.

      Decizia de imputare va fi motivată şi se va menţiona termenul în care poate fi contestată şi organul competent să o soluţioneze. Ea se comunică în termen de 15 zile de la emitere celui obligat la plată sau restituire şi constituie titlu executoriu din momentul comunicării. După expirarea acestui termen, se impută celui vinovat de neluarea măsurii de imputare.

      Art. 59.  Suma stabilită pentru acoperirea daunelor se reţine, în rate lunare, din salariu, precum şi din alte sume pe care salariatul le încasează de la SCB .

      Art. 60.  Termenul pentru sesizarea organului de jurisdicţie a muncii, cu contestaţie împotriva deciziei de imputare, este de 30 de zile de la data comunicării deciziei de imputare.

      Art. 61.  Salariatul care a pierdut termenul de 30 de zile din motive temeinice poate cere repunerea în termen de 15 zile de la data încetării împiedicării lui de a se adresa cu o cerere în instanţă.

      Art. 62.  Răspunderea penală sau materială nu exclude răspunderea disciplinară pentru actele săvârşite, dacă prin aceste acte s-au încălcat şi obligaţii de muncă.

      Art. 63.  În stabilirea răspunderii materiale, paguba ce trebuie reparată nu cuprinde foloasele nerealizate ca urmare a faptei săvârşite de salariat. Când pagubele au fost cauzate ca urmare a unei fapte ce constituie infracţiune, răspunderea se stabileşte potrivit legii penale. În acest caz, se includ în cuantumul pagubelor şi foloasele nerealizate.

      Art. 64.  Săvârşirea de către salariat a unei fapte ilicite, dacă prin această faptă salariatul aduce o tulburare atât ordinii interioare, cât şi a unor relaţii sociale de un interes general, apărate prin norme legale, constituie contravenţie şi se sancţionează conform legilor în vigoare. 

Capitolul VI.  Protecţia muncii

       Art. 65.  Măsurile de protecţie a muncii se stabilesc prin norme de tehnică a securităţii şi de igienă a muncii, pe locuri de muncă, maşini, utilaje, aparate, instalaţii, echipamente şi procese tehnologice.

      Art. 66.  Personalul   este obligat să cunoască şi să respecte integral normele de securitate şi de igienă a muncii la locurile unde îşi desfăşoară activitatea şi, de asemenea, se vor lua măsurile necesare pentru cunoaşterea temeinică a normelor de protecţia muncii.

      Art. 67.  Salariaţii au obligaţia să respecte măsurile de protecţie a muncii:

• să presteze munca în aşa fel încât să nu se expună, pe ei şi pe ceilalţi salariaţi, la pericole de accidente;
• să-şi însuşească şi să respecte normele de protecţie a muncii;
• să aducă la cunoştinţa şefului de sectie orice situaţie care constituie un pericol de accident;
• să aducă la cunoştinţa şefului de sectie orice accident pe care l-a suferit el sau oricare alt salariat;
• Art. 68.  Pentru nerespectarea normelor de protecţie a muncii salariaţilor li se aplică sancţiunile prevăzute de legislatia in vigoare. Pentru încălcarea regulilor privind exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor şi maşinilor cu grad ridicat de pericol în exploatare se aplică sancţiuni prevăzute în legislatia actuala. 

TITLUL II

Reglementari privind relatiile membrilor

asociati la munca si capital

CAPITOLUL I

DISPOZITII GENERALE

                        Art.1. (1). Prevederile Regulamentului de ordine interioară se aplică întregului personal al SCB, atât membrilor cooperatori cât şi  persoanelor încadrate cu contract de muncă  , precum şi – în mod corespunzător - personalului detaşat de la alte unităţi sau de la organizaţii ale cooperaţiei meşteşugăreşti.

                   (2). Persoanele care îşi desfăşoară activitatea în organizaţie în calitate de delegaţi ai unei alte organizaţii a cooperaţiei meşteşugăreşti sau a unei alte unităţi, sunt obligate să respecte, pe lângă disciplina muncii din organizaţia sau unitatea care i-a delegat, şi regulile specifice prevăzute în prezentul Regulament de ordine interioară.

          Art.2. Elevii şcolilor profesionale şi postliceale, care îşi efectuează practica în organizaţia cooperaţiei meşteşugăreşti, sunt obligaţi să respecte prevederile prezentului regulament de ordine interioară .

CAPITOLUL II

OBLIGATIILE SI RASPUNDEREA PERSOANELOR CU FUNCTII

DE CONDUCERE EXECUTIVA A SOCIETATII COOPERATIVE;

RASPUNDEREA CONSILIULUI DE ADMINISTRATIE

          Art.3.(1). Persoanele cu funcţii de conducere executivă a organizaţiei cooperaţiei meşteşugăreşti (preşedinte, vicepreşedinte, conducător tehnic, contabil şef sau alte funcţii similare), au următoarele obligaţii principale:

• asigură respectarea prevederilor statutare, înfăptuirea hotărârilor adunărilor generale şi ale consiliului de conducere al organizaţiei, aplicarea şi respectarea legislaţiei ţării ;
• organizează cunoaşterea legilor ţării, a reglementărilor specifice cooperaţiei meşteşugăreşti, precum şi a celorlalte acte normative, asigurând respectarea şi aplicarea lor;
• asigură organizarea şi conducerea evidenţelor precum şi a contabilităţii generale potrivit reglementărilor legale în vigoare; organizează contabilitatea de gestiune în funcţie de specificul activităţii desfăşurate;
• asigură luarea măsurilor necesare în vederea: elaborării şi realizării strategiei organizaţiei, a programelor economico-sociale anuale de dezvoltare şi modernizare, a bugetelor de venituri şi cheltuieli, a programelor de activitate; utilizării şi gospodăririi raţionale a mijloacelor economice; îmbunătăţirii tehnologiilor de lucru în toate activităţile; menţinerii numărului locurilor de muncă, realizării profitului anual aprobat; organizării şi realizării studiilor de piaţă;
• iau măsuri şi răspund pentru apărarea, consolidarea şi dezvoltarea patrimoniului organizaţiei şi pentru administrarea şi gestionarea corespunzătoare a acestuia; în acest sens conducătorii au şi obligaţia de a refuza orice operaţiune patrimonială care contravine reglementărilor în vigoare sau aduce prejudicii organizaţiei;
• preşedintele organizaţiei asigură organizarea şi conducerea activităţii de control financiar de gestiune şi iniţiază controale operative în structurile de producţie ale organizaţiei  , conform prevederilor reglementărilor în vigoare; asigură încheierea contractelor de administrare şi gestionare cu conducătorii unităţilor de producţie, prestări servicii sau desfacere ale organizaţiei;
• organizează munca în raport cu capacitatea şi specialitatea personalului, precizând în scris locul de muncă şi atribuţiile postului; asigură repartizarea şi utilizarea judicioasă a forţei de muncă, încadrarea şi promovarea personalului potrivit cerinţelor stabilite pentru fiecare loc de muncă;
• emit instrucţiuni privind funcţionarea şi exploatarea maşinilor, instalaţiilor şi utilajelor, norme tehnice de lucru, de manipulare şi de consum a materiilor prime şi materialelor, precum şi alte norme specifice activităţilor desfăşurate; asigură respectarea disciplinei tehnologice;
• iau măsuri de prevenire a deficienţelor, de sancţionare disciplinară sau pecuniară a celor care au comis abateri şi de recuperare a tuturor pagubelor aduse organizaţiei  ;
• iau măsuri pentru respectarea disciplinei muncii în desfăşurarea procesului de producţie, îndeplinirea atribuţiilor de serviciu şi respectarea reglementărilor în vigoare, de către toţi cooperatorii;
• exercită controlul permanent în probleme legate de asigurarea bunei funcţionări, întreţinerii şi reparării maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor, potrivit normelor tehnice şi acţionează pentru prevenirea oricăror cauze care pot produce perturbaţii în desfăşurarea normală a activităţii;
• coordonează activitatea de organizare a producţiei; stabilesc norme privind activitatea tehnică, de programare, de muncă, normative şi număr de personal, funcţiile şi meseriile necesare;
• iau măsuri de creşterea productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii produselor şi serviciilor, precum şi pentru creşterea rentabilităţii;
• asigură proiectarea, execuţia şi punerea în funcţiune, prin unităţile proprii sau pe bază de contracte cu alte unităţi, a noilor obiective, în conformitate cu programele stabilite;
• asigură salarizarea personalului în raport de cantitatea, calitatea şi complexitatea lucrărilor executate, fundamentat pe baza normelor de muncă şi a sistemului de salarizare aprobat de adunarea generală;
• asigură aplicarea măsurilor privind activitatea de protecţie a muncii, în scopul prevenirii accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale, controlează modul de realizare a acestora; organizează activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor şi activitatea de protecţie a mediului înconjurător;
• asigură respectarea dispoziţiilor în vigoare referitoare la timpul de muncă şi odihnă, precum şi a celor privind munca tinerilor şi femeilor;
• coordonează activităţile privind pregătirea şi perfecţionarea forţei de muncă;
• asigură luarea măsurilor impuse de reglementările în  vigoare pentru personalul cu handicap (invalizi);
• asigură baza materială necesară acţiunilor cultural-sportive şi se preocupă de organizarea unor acţiuni social-recreative pentru membrii organizaţiei cooperaţiei meşteşugăreşti;
• asigură în mod permanent colaborarea cu consiliul social ales în cadrul organizaţiei în vederea îmbunătăţirii continue a condiţiilor de muncă şi de viaţă ale cooperatorilor.

Obligaţiile prevăzute mai sus se completează în mod corepsunzător cu obligaţiile generale ale membriilor cooperatori.

(2).  Persoanele cu funcţii de conducere executivă a organizaţiei au oricare alte obligaţii prevăzute expres prin statut şi reglementările în vigoare.

(3). In vederea creării cadrului juridic pentru asigurarea administrării judicioase şi eficiente a patrimoniului organizaţiei şi pentru stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea, statutul şi alte reglementări proprii cooperaţiei meşteşugăreşti le impun, persoanele cu funcţii de conducere executivă (preşedinte, vicepreşedinte, conducător tehnic, contabil şef, sau alte funcţii asimilate acestora) vor încheia în conformitate cu prevederile statutare un contract individual de administrare şi gestionare a patrimoniului,   cu organul de conducere prevăzut de statut .  

                   Contractul va prevedea drepturile, obligaţiile şi consecinţele în legătură cu actul de administrare şi gestionare a patrimoniului încredinţat.

                   Litigiile decurgând din executarea contractului se soluţionează potrivit prevederilor reglementărilor în materie ale legislatiei in vigoare.

(4). Persoanele cu funcţii de conducere executivă au obligaţia de a depune declaraţia de loialitate conform reglementărilor în vigoare şi de a o actualiza ori de câte ori este necesar.

(5). Persoanele cu funcţii de conducere executivă răspund în faţă adunării generale a organizaţiei, iar în intervalul dintre adunările generale în faţa consiliului de conducere, pentru îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la alineatele de mai sus şi a celor care rezultă din contractul de administrare şi gestionare a patrimoniului organizaţiei.

(6).  Consiliul de administratie răspunde în faţa adunării generale a organizaţiei pentru îndeplinirea obligaţiilor ce îi revin potrivit atribuţiilor stabilite prin statut sau potrivit reglementărilor cooperaţiei meşteşugăreşti, pentru organizarea judicioasă a întregii activităţi a organizaţiei, pentru integritatea patrimoniului acesteia şi buna gospodărire a fondurilor materiale şi băneşti, pentru adoptarea măsurilor necesare în vederea îndeplinirii integrale şi la timp a programelor aprobate de adunarea generală.

CAPITOLUL III

DREPTURILE PERSOANELOR CU FUNCTII DE CONDUCERE

EXECUTIVA A SOCIETATII COOPERATIVE

          Art.4. Persoanele cu funcţii de conducere executivă a organizaţiei cooperaţiei meşteşugăreşti au în principal următoarele drepturi:

(1). Persoanele cu funcţii de conducere executivă au de drept toate prerogativele de autoritate şi reprezentare cu care sunt investite prin statut, prin contractul de administrare şi gestionare a patrimoniului organizaţiei, prin alte reglementări în vigoare sau de către adunarea generală.

(2). In rezolvarea situaţiilor conflictuale ivite în activitatea de administrare, gestionare şi conducere, persoanele cu funcţii de conducere executivă au dreptul să solicite mediere, consultanţă sau alte măsuri de protecţie din partea consiliului de administratie, consiliului social,  adunării generale a organizaţiei precum si altor organe abilitate in acest sens.

(3). Persoanele cu funcţii de conducere executivă au dreptul să beneficieze, pe timpul exercitării mandatului sau funcţiei, de măsurile de protecţie stabilite prin reglementările legislatiei in vigoare, precum şi de sprijinul, protecţia şi drepturile care rezultă din contractul de administrare şi gestionare a patrimoniului .  

(4). Drepturile prevăzute la alin. (1) - (3) se completează în mod corepunzător cu drepturile generale ale membrilor cooperatori.

CAPITOLUL IV

DOBANDIREA SI INCETAREA CALITATII

DE  MEMBRU  COOPERATOR

AL SOCIETATII COOPERATIVE

          Art.5.(1). Persoanele care doresc să devină membri cooperatori ai organizaţiei, după ce iau cunoştinţă şi sunt de acord cu   prevederile statutului, Regulamentului de ordine interioară şi Regulamentului de organizare şi funcţionare, vor depune o cerere scrisă la organul de conducere abilitat statutar.

(2). Organul de conducere abilitat statutar va stabili perioada de probă care va fi de până la 12 de luni. In cazuri justificate acesta poate stabili să se facă în prealabil verificarea cunoştinţelor profesionale.

(3). In perioada de probă şi până la cooptare, persoana în cauză are calitatea de salariat-încadrat cu contract de muncă pe perioadă determinată.

       In această calitate persoana în cauză va avea drepturile şi obligaţiile prevăzute pentru membrii cooperatori - cu următoarele excepţii:

• nu va putea să aleagă sau să fie eligibilă pentru organele de conducere sau de control ale organizaţiei, ori pentru consiliul social;
• nu va achita taxa de înscriere şi participarea la capitalul social;
• nu i se vor imputa pierderile care s-ar produce în organizaţie în intervalul respectiv, cu excepţia pagubelor produse din vina sa;
• nu va beneficia de drepturile de natură materială derivate din deţinerea de participări la capitalul social.

Pe timpul perioadei de probă, persoana în cauză îşi va însuşi prevederile statutului, ale Regulamentului de organizare şi funcţionare şi ale celui de ordine interioară,   urmând să fie examinată în acest sens la încheierea perioadei de probă, de către o comisie de specialitate.

Art.6.(1). Cooptarea în organizaţie a persoanelor declarate reuşite după efectuarea perioadei de probă se face potrivit prevederilor statutului.

(2). In cazul persoanelor declarate reuşite la verificarea profesională după parcurgerea perioadei de probă şi care au fost cooptat, calitatea de membru cooperator al organizaţiei este recunoscută de la data încheierii perioadei de probă.

Art.7.(1). După cooptare, fiecare cooperator este obligat să plătească taxa de înscriere şi să depună participarea minimă la capitalul social al organizaţiei conform prevederilor statutului.

(2). După depunerea taxei de înscriere şi vărsarea primei cote părţi din valoarea participării minime la capitalul social al organizaţiei, persoanei respective i se deschide partidă în registrul membrilor cooperatori şi în registrul participărilor la capitalul social.

Art.8.(1). Calitatea de membru cooperator al organizaţiei încetează în următoarele situaţii:

• retragerea cooperatorului din organizaţie din proprie iniţiativă sau transferul său;
• excluderea cooperatorului din organizaţie;
• condamnarea cooperatorului la privare de libertate, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă;
• decesul cooperatorului;
• încetarea sau reducerea activităţii organizaţiei (încetarea obligatorie a calităţii de membru cooperator din motive economice, tehnologice sau de forţă majoră).

(2). Incetarea calităţii de membru cooperator al organizaţiei are loc şi în situaţia persoanelor care şi-au încetat activitatea în vederea pensionării pentru munca depusă şi limită de vârstă şi care nu îşi reiau activitatea în condiţiile expres prevăzute de statut.

(3). Cooperatorii care au întrerupt activitatea în organizaţie din cauza satisfacerii serviciului militar, desemnării sau alegerii într-o funcţie publică sau în mişcarea cooperatistă, precum şi femeile care îşi îngrijesc copiii până la împlinirea vârstei de 7 ani şi persoanele la care a intervenit pensionarea de invaliditate supusă revizuirii medicale în condiţiile legii, îşi păstrează calitatea de membru cooperator pe tot acest timp dacă nu şi-au retras participarea lor la capitalul social.

(4). Se asimilează cu retragerea din proprie iniţiativă situaţia retragerii participării la capitalul social de către cooperatorul aflat în una din situaţiile enumerate la alin.(3).

Art.9.(1). In situaţiile în care, din motive economice, tehnologice sau de forţă majoră, pentru a menţine viabilitatea organizaţiei cooperaţiei meşteşugăreşti este necesară reducerea cu caracter definitiv a numărului de locuri de muncă sau modificarea proporţiei specialităţilor profesionale ale colectivului care o alcătuieşte, organul de conducere al organizaţiei – abilitat statutar, va trebui să-i desemneze nominal pe membrii cooperatori care trebuie să părăsească organizaţia, aceasta fiind o concediere obligatorie justificată.

(2). Membrii cooperatori care au fost concediaţi obligatoriu, potrivit alin.(1), vor avea dreptul la înapoierea, la cerere, a participărilor la capitalul social achitate, potrivit prevederilor statutare.

(3). Cei prevăzuţi la alin.(1) pot beneficia de prevederile Legii privind protecţia socială a şomerilor şi reintegrarea lor profesională, în condiţiile stabilite de aceasta.

          Art.10. Incetarea calităţii de cooperator devine efectivă astfel:

• începând cu data aprobată, sau respectiv stabilită de organul de conducere îndreptăţit  în situaţiile prevăzute la art.8 alin.(1) lit.a), b) şi e), respectiv la art.9 alin.(1);
• incepând cu data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de condamnare la privare de libertate – în situaţia prevăzută la art.8 alin.(1) lit.c);
• începând cu data încetării efective a activităţii în vederea pensionării – în situaţia prevăzută la art.8 alin.(2);
• cu data retragerii participării la capitalul social al organizaţiei– în situaţia prevăzută la art.8 alin.(4).

CAPITOLUL V

DREPTURILE SI OBLIGATIILE  GENERALE ALE MEMBRILOR COOPERATORI; SUSPENDAREA DREPTURILOR SI OBLIGATIILOR

          Art.11. Membrii cooperatori din cadrul organizaţiei cooperaţiei meşteşugăreşti beneficiază de toate drepturile prevăzute în statutul acesteia:

• să presteze muncă personală în cadrul organizaţiei şi să fie plătiţi pentru munca depusă, în funcţie de rezultatele obţinute, cu toate drepturile legale ce derivă din aceasta;
• să beneficieze de formele de protecţie socială potrivit dispoziţiilor legale, conform celor  aprobate de adunarea generală;
• să participe la repartizarea profitului net în funcţie de munca prestată; să primească cotă parte din profitul net pentru participarea la capitalul social;
• să beneficieze de concediu legal de odihnă plătit;
• să primească indemnizaţii în cazul pierderii temporare a capacităţii de muncă ori pentru maternitate, conform reglementărilor în vigoare, precum şi alte drepturi legale;
• să beneficieze de recompense materiale şi morale pentru activităţi deosebite în cadrul organizaţiei, cu prilejul unor aniversări sau a pensionării;
• să se califice şi să se recalifice profesional, să-şi perfecţioneze pregătirea profesională, în funcţie de necesităţile organizaţiei;
• să participe la adunările generale ale organizaţiei,să formuleze propuneri şi să-şi exercite votul lor la adoptarea de hotărâri;
• să participe la activităţile celorlalte organe ale organizaţiei- dacă fac parte din acestea, să formuleze propuneri şi să-şi exercite votul lor la adoptarea de hotărâri;
• să facă propuneri celorlalte organe ale organizaţiei, în legătură cu activitatea acestora sau cu activitatea organizaţiei;
• să aleagă şi să fie eligibili pentru organele de conducere ori de control ale organizaţiei, asociaţiei teritoriale şi Asociaţiei Naţionale a Cooperaţiei Meşteşugăreşti, ori ca delegaţi la Congresul Cooperaţiei Meşteşugăreşti;
• să solicite convocarea adunării generale a organizaţiei, în condiţiile prevăzute de statut;
• să solicite şi să primească informaţii în legătură cu exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de statut, la nivelul tuturor structurilor cooperaţiei meşteşugăreşti;
• să participe la acţiunile culturale, sportive şi turistice organizate în cadrul organizaţiei, beneficiind de baza materială şi fondurile comune destinate acestui scop;
• persoanele cu handicap (invalizi) beneficiază, în afara drepturilor de mai sus,  de avantajele specifice stabilite pentru ele de dispoziţiile legale în vigoare.

          Art.12.(1). Membrii cooperatori din cadrul organizaţiei cooperaţiei meşteşugăreşti au, în principal, următoarele obligaţii:

• să cunoască, să recunoască şi să respecte valorile şi principiile mişcării cooperatiste  , prevederile legii privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei meşteşugăreşti, ale statutului, ale regulamentelor de organizare şi funcţionare şi de ordine interioară ale organizaţiei precum şi ale celorlalte acte normative aplicabile în cooperaţia meşteşugărească; să îndeplinească îndatoririle ce rezultă din statut, regulamentele interne şi din alte reglementări în vigoare;
• să participe la activităţile pe care le desfăşoară organizaţia prin munca lor personală, în timpul orelor şi zilelor calendarului de muncă fixat;
• să efectueze depunerea participării lor la capitalul social sub forma şi la termenele prevăzute de statut;
• să folosească spaţiile, utilajele, materiile prime, materialele şi fondurile financiare numai în scopuri corespunzătoare intereselor organizaţiei;
• să nu exercite, pe cont propriu sau al altei persoane fizice sau juridice, activităţi concurente cu cele desfăşurate de organizaţie;
• să participe la activităţile de formare şi pregătire profesională;
• să participe la adunările generale şi la activitatea celorlalte organe ale organizaţiei dacă fac parte din acestea;
• să îndeplinească hotărârile adoptate în mod valabil de adunarea generală şi de celelalte organe ale organizaţiei;
• să accepte însărcinările pentru care au fost aleşi în cazul în care nu există motive întemeiate de refuz;
• să păstreze secretul cu privire la acele informaţii privind organizaţia a căror divulgare ar putea prejudicia interesele acesteia;
• să respecte cu stricteţe ordinea şi disciplina la locul de muncă; să realizeze lucrările încredinţate la timp, în condiţii tehnice de calitate şi cu eficienţa economică prevăzută;
• să înştiinţeze şeful ierarhic de îndată ce au luat la cunoştinţă de existenţa unor nereguli, abateri sau lipsuri de orice natură, care pun în pericol desfăşurarea normală a activităţii sau pot aduce prejudicii patrimoniului organizaţiei, sau de existenţa oricăror altor situaţii care ar putea pune în primejdie clădirile, instalaţiile unităţii, ori viaţa, integritatea corporală sau sănătatea altor persoane;
• să acţioneze în raport cu posibilităţile pe care le au pentru prevenirea şi remedierea unor astfel de situaţii. Atunci când împrejurările impun o intervenţie urgentă pentru evitarea producerii unui prejudiciu patrimoniului cooperatist, membrii cooperatori sunt obligaţi să acţioneze pentru prevenirea sau limitarea consecinţelor. Orice abateri de la aceste obligaţii antrenează răspunderea disciplinară, materială, civilă sau penală a celui care prin acţiunile sale a adus prejudicii patrimoniului cooperatist sau fiind în cunoştinţă de cauză nu a luat măsuri pentru prevenirea, respectiv limitarea consecinţelor;
• să acorde respectul cuvenit conducătorilor ierarhici şi conducerii organizaţiei, precum şi colegilor de muncă;
• sa cunoască şi să respecte integral: reglementările normative referitoare la muncă şi la funcţionarea instalaţiilor, folosirea uneltelor, materiilor prime, materialelor; normele de protecţia muncii, pe cele privind folosirea echipamentului de protecţie şi de lucru, precum şi pe cele de prevenire şi stingere a incendiilor;
• să aibă o comportare corectă şi civilizată în cadrul relaţiilor de serviciu şi cu clienţii, să asigure o servire exemplară a populaţiei şi să aibă o ţinută vestimentară/echipament corespunzător locului de muncă;
• să nu introducă şi să nu consume nici un fel de băuturi alcoolice în unitate;
• sa nu părăsească locul de muncă până la sosirea schimbului – în cazul activităţilor organizate în mai multe schimburi.

(2). Orice abateri de la obligaţiile prevăzute la alin.(1) antrenează răspunderea disciplinară, materială, civilă sau penală, după caz.

Art.13.(1). Sunt suspendate temporar drepturile şi obligaţiile de membru cooperator, cu excepţia drepturilor materiale derivate din deţinerea de participări la capitalul social al organizaţiei, în situaţiile de întrerupere a activităţii cu menţinerea calităţii de cooperator prevăzute la art.8 alin.(3), precum şi în următoarele situaţii de încetare temporară a activităţii:

• concediu pentru sarcină şi lăuzie;
• concediu pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2  ani (3 ani în cazul copilului cu handicap) ;
• detaşare la alt agent economic sau altă persoană juridică;
• privare de libertate pe timpul în care nu există o sentinţă de condamnare rămasă definitivă.

(2). Suspendarea drepturilor şi obligaţiilor de membru cooperator conform celor prevăzute la alin.(1) operează pe timpul de întrerupere sau de încetare temporară a activităţii.

(3). La încheierea perioadei în care membrul cooperator s-a aflat în una din situaţiile prevăzute la alin.(1) acesta are obligaţia reluării imediate a activităţii sau, dacă este cazul, în limita de timp prevăzută de reglementări speciale.

Nerespectarea nejustificată a termenului de reluare a activităţii poate atrage excluderea din organizaţie.

CAPITOLUL VI

ORGANIZAREA ACTIVITATII, A MUNCII SI A PROCESULUI

DE PRODUCTIE

          Art.14. In vederea bunei funcţionări a organizaţiei, activitatea acesteia se organizează pe structuri de producţie (după caz, potrivit specificului: unităţi sau secţii de producţie, unităţi de prestări servicii pentru populaţie, unităţi de desfacere, etc, puncte de primire – predare pentru activităţi cu munca la domiciliu) precum şi pe compartimente ale personalului tehnic, economic, de altă specialitate şi administrativ – denumite în cele ce urmează compartimente funcţionale.

          Art.15.(1). Conducerea activităţii şi coordonarea procesului de producţie pentru întreaga organizaţie se realizează de către preşedinte sau vicepreşedinte, potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare, şi respectiv de către conducătorii compartimentelor funcţionale şi conducătorii structurilor de producţie pentru sectoarele care le sunt încredinţate prin decizia organului de conducere.

(2). Repartizarea membrilor cooperatori pe structurile de producţie, inclusiv a personalului de execuţie din compartimentele funcţionale, se face prin decizie de către preşedintele organizaţiei sau – în lipsa preşedintelui - de către înlocuitorul acestuia .  

(3). Repartizarea activităţilor şi sarcinilor pe locuri de muncă se face de conducătorul ierarhic direct, în funcţie de calificarea profesională şi aptitudinile fiecărui membru cooperator.

Conducătorii structurilor de producţie şi ai compartimentelor funcţionale au datoria de a stabili din timp sarcinile ce revin colectivelor de muncă pe care le conduc sau coordonează, de a asigura asistenţa tehnică necesară, întărirea disciplinei muncii, elaborarea şi aplicarea măsurilor tehnico-organizatorice necesare în vederea îndeplinirii integrale a programelor şi bugetelor aprobate şi îmbunătăţirii activităţii sectoarelor respective.

(4). Conducătorii structurilor de producţie au obligaţia de a conduce nemijlocit procesul de producţie şi de a asigura pentru fiecare loc de muncă de care răspund: buna organizare a producţiei şi a muncii; aprovizionarea cu materii prime, materiale, scule şi dispozitive; îndrumarea tehnică corespunzătoare - inclusiv privind folosirea şi întreţinerea maşinilor, instalaţiilor şi utilajelor; respectarea ordinii şi disciplinei; utilizarea judicioasă de către fiecare cooperator a timpului de lucru; realizarea măsurilor de protecţie a muncii şi a celor de prevenire şi stingere a incendiilor.

          Obligaţiile prevăzute mai sus revin, corespunzător specificului activităţii, şi conducătorilor compartimentelor funcţionale.

(5). Neîndeplinirea corespunzătoare de către conducătorii structurilor de producţie sau ai compartimentelor funcţionale a obligaţiilor prevăzute la alineatele de mai sus poate atrage demiterea acestora din funcţie şi trecerea pe un loc de muncă corespunzător pregătirii sau, în funcţie de gravitate, poate atrage excluderea din organizaţie.

          Art.16. La organizaţia cooperaţiei meşteşugăreşti special organizată pentru persoanele cu handicap   şi care foloseşte persoane valide pentru îndeplinirea muncilor care cer cunoştinţe speciale sau depăşesc puterea de muncă a celor cu handicap   se va respecta ponderea minimă prevăzută de reglementările în vigoare pentru persoanele cu handicap .  

          Art.17. Organizaţia cooperaţiei meşteşugăreşti poate organiza activitatea de producţie cu munca la domiciliu, potrivit reglementărilor în vigoare.

          Art.18.(1). Organizaţia cooperaţiei meşteşugăreşti poate utiliza persoane încadrate cu contract de muncă pe perioadă determinată în situaţia în care acestea se află în perioada de probă, precum şi în următoarele cazuri:

• înlocuirea unui cooperator în cazul suspendării raporturilor de muncă;
• pentru activităţi cu caracter sezonier sau temporar;
• pentru creşterea temporară a activităţii organizaţiei;
• utilizarea persoanelor pensionate sau a unor specialişti, în condiţii de cumul;
• înlocuirea unor persoane care execută serviciul militar alternativ, în conformitate cu legea;
• alte cazuri prevăzute expres de legi speciale.

(2). Organizaţia cooperaţiei meşteşugăreşti poate încheia, în condiţiile legii, convenţii civile de prestări servicii pentru executarea unor produse şi lucrări.

          Art.19. Membrii cooperatori se încadrează în meserii sau funcţii conform reglementărilor în vigoare, iar plata lor se face după cantitatea, calitatea şi complexitatea lucrărilor executate, conform sistemului de salarizare aprobat de adunarea generală.

          Art.20. Este interzisă utilizarea unui membru cooperator al organizaţiei cooperaţiei meşteşugăreşti într-o activitate pentru care nu posedă calificarea corespunzătoare, cu excepţia cazurilor in care situatia o cere .

Art.21.(1). Membrii cooperatori vor executa produsele şi lucrările în conformitate cu indicaţiile tehnice primite.

(2). Fiecare produs finit va fi preluat şi controlat de conducătorul formaţiei de lucru şi de către controlul tehnic de calitate.

(3). Produsele şi lucrările executate neconform bonului de lucru, sau care nu corespund standardelor sau normelor de calitate ori indicaţiilor tehnice primite, vor fi restituite executantului sau echipei care le-a executat  în vederea remedierii.

(4). Dacă se constată că deficienţele sunt din vina lucrătorului sau a colectivului de muncă, remedierea se execută de către cei în cauză, fără plata altei manopere şi cu suportarea de către aceştia a contravalorii materialelor consumate suplimentar.

(5). Dacă fără vina cooperatorului sau a colectivului de muncă se produc rebuturi totale sau parţiale, munca depusă va fi plătită integral.

          Art.22. Membrii cooperatori nu au dreptul să refuze executarea lucrărilor încredinţate decât dacă acestea nu corespund calificării lor profesionale sau dacă le pun în pericol viaţa sau sănătatea.

          Art.23. Pentru orele nelucrate din lipsă de comenzi, materii prime etc., membrii cooperatori nu sunt salarizaţi.

          Art.24.(1). In scopul asigurării unei activităţi corespunzătoare permanente în cadrul organizaţiei cooperaţiei meşteşugăreşti pot fi luate următoarele măsuri de natură organizatorică:

a) In situaţiile impuse de necesitatea unei mai bune organizări a activităţii ori de motive economice, tehnologice sau de forţă majoră, cooperatorii pot fi mutaţi de la un loc de muncă (unitate, secţie, atelier, centru, compartiment, etc.) la altul, prin decizia preşedintelui organizaţiei, fără a fi necesar consimţământul acestora.

b) Dacă prin abaterile săvârşite un cooperator stânjeneşte desfăşurarea normală a procesului de muncă, el va putea fi mutat la alt loc de muncă şi în acelaşi timp se va putea aplica şi una din sancţiunile disciplinare prevăzute la art.38.

c) In cazul în care un cooperator nu mai corespunde sub raport profesional în funcţia sau în meseria sa, preşedintele organizaţiei va dispune, prin decizie, trecerea acestuia într-o altă muncă pentru care îndeplineşte condiţiile cerute de reglementările în vigoare şi în care se consideră că va corespunde – dacă există un astfel de post vacant, sau, în limita posibilităţilor, cel în cauză va fi recalificat – în condiţiile şi cu respectarea reglementărilor în vigoare - într-o altă meserie existentă în cadrul organizaţiei.

d) In situaţii justificate de motive economice, tehnologice sau de forţă majoră, membrilor cooperatori cărora nu li se poate asigura să lucreze în muncile calificate pe care le cunosc, se aplică,  în limita posibilităţilor, prevederile de la lit.c). In caz contrar se aplică prevederile art.9.

e) In situaţiile impuse de necesitatea unei mai bune organizări a activităţii, ori de motive economice, tehnologice sau de forţă majoră, membrii cooperatori din compartimentele funcţionale ale organizaţiei pot fi trecuţi în producţie conform calificării pe care o au, în limita posibilităţilor existente. In situaţia în care cei în cauză nu au calificarea necesară ori nu este posibilă recalificarea – potrivit celor precizate la lit.c), vor fi aplicate prevederile art.9.

f) In cazul în care un membru cooperator a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută, conducerea organizaţiei îl poate suspenda din funcţie; pe timpul suspendării din funcţie se poate stabili un alt loc de muncă, urmând ca cel în cauză să fie salarizat în raport cu munca efectiv prestată la locul de muncă temporar stabilit.

 (2). Măsurile prevăzute la alin.(1) nu sunt de natura sancţiunilor disciplinare şi sunt distincte de acestea.

          Art.25. In situaţia cooperatorului care, urmare luării unor măsuri de natură organizatorică conform prevederilor art.24, refuză să lucreze în munca oferită de conducerea organizaţiei ori care refuză a se recalifica, după caz,  se procedează la cele necesare în vederea excluderii - dacă persoana în cauză nu se retrage din proprie iniţiativă sau nu solicită transferul din organizaţie.

          In mod similar se procedează şi în situaţia prevăzută la art.24 alin.(1) lit.c) atunci când nu există un post vacant corespunzător sau nu sunt posibilităţi de recalificare.

CAPITOLUL VII

TIMPUL DE LUCRU SI DE ODIHNA

          Art.26.(1). Durata timpul de muncă în organizaţia cooperaţiei meşteşugăreşti este în general de 40 ore pe săptămână şi 8 ore pe zi.

(2). Durata zilei de muncă poate fi prelungită peste programul normal de 8 ore, ţinând seama de interesele colectivului şi de cererea pieţei, de către preşedintele organizaţiei, cu acordul membrilor cooperatori în cauză. Orele de muncă prestate peste programul de 8 ore se compensează cu timp liber corespunzător iar în cazul în care compensarea nu este posibilă se plătesc conform sistemului de salarizare aprobat.

 (3). Durata timpului de lucru poate fi stabilită sub 8 ore pe zi la locurile de muncă cu condiţii deosebite, conform reglementărilor în vigoare.

 (4). Pentru personalul cu handicap  durata zilei de lucru se stabileşte în conformitate cu recomandările comisiei de expertiză medicală, pentru fiecare persoană în parte.

          Art.27. Programul de  lucru în unităţi se va stabili de consiliul de conducere al organizaţiei urmărindu-se asigurarea eficienţei activităţii şi satisfacerea cerinţelor beneficiarilor.

          Art.28.(1). In timpul zilei de lucru se poate acorda o pauză de masă de până la o jumătate de oră, care nu se include în durata timpului de lucru.

(2). In unităţile în care procesul de producţie se desfăşoară în trei schimburi nu se va acorda pauză pentru masă. In unităţile în care se poate întrerupe lucrul se va da posibilitatea ca masa să fie luată în timpul programului.

 (3). In unităţile prestatoare de servicii pentru populaţie sau de desfacere, lucrătorii vor putea servi masa în timpul programului de lucru, prin rotaţie, fără a părăsi locul de muncă.

          Art.29. Evidenţa timpului de lucru se ţine prin foaia colectivă de prezenţă, întocmită în baza condicii de prezenţă în care personalul are obligaţia să semneze la venire şi la plecare.

          Art.30. Deplasările în interes de serviciu, în afara organizaţiei, se fac numai în baza ordinelor de deplasare semnate de preşedintele organizaţiei ori de înlocuitorul acestuia.

          Art.31.(1). Concediile fără plată şi învoirile în interes personal se vor acorda în condiţiile stabilite de reglementările în vigoare.

                   (2). Invoirea se aprobă de şeful ierarhic. Evidenţa învoirilor se ţine în cadrul fiecărei formaţiuni de muncă.

          Art.32.(1). Cooperatorii pot beneficia, la cerere, de concediu plătit pentru îngrijirea copiilor în vârstă de până la doi ani (trei ani în cazul copilului cu handicap), conform reglementărilor în vigoare.

(2). Femeile care nu optează pentru concediul prevăzut la alin.(1) beneficiază în timpul programului de lucru de pauze pentru alimentarea şi îngrijirea copilului. Timpul acordat nu poate depăşi două ore zilnic. Pauzele se acordă până la împlinirea de către copil a vârstei de 9 luni, putându-se prelungi până la 12 luni pe baza recomandărilor medicale.

 (3). La solicitarea mamei, pauzele pentru alimentarea şi îngrijirea copilului pot fi înlocuite cu reducerea programului normal de lucru cu două ore.

 (4). Pauzele şi reducerea programului de lucru acordate în scopul alimentării şi îngrijirii copilului se includ în timpul de muncă şi nu au consecinţe asupra salariului sau altor drepturi materiale.

          Art.33. Scoaterea din producţie a membrilor cooperatori se va face conform normelor stabilite de consiliul de conducere al organizaţiei.

          Art.34.(1). In timpul fiecărei săptămâni membrii cooperatori au dreptul la un repaus de 48 ore. Se stabilesc ca zile de repaus săptămânal, de regulă, zilele de sâmbătă şi duminică.

 (2). Zilele de sărbătoare legală şi celelalte zile în care nu se lucrează sunt cele stabilite prin lege.

 (3). Pentru cei care din cauza programului de lucru al unităţilor nu pot beneficia de zilele prevăzute la alin.(1), preşedintele organizaţiei, în urma consultării colectivului de muncă, poate stabili alte zile de repaus.

 (4). Programul de lucru al unităţilor prestatoare de servicii şi de desfacere în zilele de sărbători legale se stabileşte de consiliul de conducere.

          Art.35.(1). Programarea concediilor de odihnă se face la sfârşitul anului, pentru anul calendaristic următor, de către conducerea organizaţiei, ţinându-se seama de interesele bunei desfăşurări a activităţii şi de solicitările membrilor cooperatori.

 (2). Conducerea organizaţiei va lua măsuri pentru ca toţi membrii cooperatori să efectueze în fiecare an calendaristic concediile de odihnă la care au dreptul.

 (3). In afara concediului de odihnă, cei care lucrează în locuri de muncă cu condiţii deosebite beneficiază de concedii suplimentare în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare.

          Art.36. Conducerea organizaţiei va dispune organizarea şi ţinerea evidenţei concediilor de odihnă, concediilor medicale, concediilor fără plată şi a concediilor de studii, pentru fiecare persoană în parte.

CAPITOLUL VIII

RECOMPENSE

          Art.37.(1). Membrii cooperatori care aduc o contribuţie deosebită în cadrul organizaţiei cooperaţiei meşteşugăreşti la îmbunătăţirea calităţii producţiei, creşterea ponderii producţiei de calitate superioară, reducerea unor consumuri, îmbunătăţirea unor parametri de fabricaţie, punerea mai devreme în funcţiune a unor instalaţii sau procedee tehnologice care duc la creşterea profitului organizaţiei, sau cei ce realizează inovaţii, raţionalizări şi invenţii, pot primi următoarele recompense materiale şi morale:

• mulţumiri verbale sau în scris;
• premii şi alte recompense materiale;
• promovarea în funcţii şi categorii de încadrare;
• diplome de onoare, insigne, ordine şi medalii ale cooperaţiei meşteşugăreşti.

 (2). Conferirea insignelor, ordinelor şi medaliilor cooperaţiei meşteşugăreşti, se va face în conformitate cu prevederile Regulamentului privind instituirea şi conferirea unor distincţii ale cooperaţiei meşteşugăreşti.

 (3). Cu ocazia pensionării, cooperatorii pot fi sărbătoriţi în cadrul colectivului de muncă şi pot fi stimulaţi prin acordarea unor recompense în bani sau obiecte.

CAPITOLUL IX

RASPUNDEREA DISCIPLINARA SI RASPUNDEREA MATERIALA

          Art.38. Incălcarea cu vinovăţie de către oricare persoană din organizaţia cooperaţiei meşteşugăreşti, indiferent de funcţia sau postul pe care îl ocupă, a obligaţiilor prevăzute în prezentul Regulament, a obligaţiilor de muncă, a normelor de comportare la locul de muncă, precum şi absentarea nemotivată de la programul de lucru stabilit, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează după caz cu:

avertisment;

• diminuarea salariului de bază cu 5-30 la sută, pe o perioadă de 1-3 luni;
• retrogradarea din funcţie sau categorie (nivel de calificare, după caz) în cadrul aceleaşi meserii (profesii)  pe durata de 1-3 luni;
• excluderea membrului cooperator din organizaţie (pierderea calităţii de membru cooperator),  respectiv desfacerea contractului de muncă în cazul persoanelor încadrate cu contract de muncă pe durată determinată.

          Art.39.(1). La stabilirea sancţiunii se va ţine seama de gravitatea faptei, de împrejurările în care a fost săvârşită aceasta, de gradul de vinovăţie al persoanei şi dacă aceasta a mai avut abateri în trecut, precum şi de urmările abaterii.

 (2). Sancţiunea disciplinară se dispune, prin decizie (respectiv hotărâre – în cazul hotărârii de excludere a unui membru cooperator luată de cei în drept), în temeiul referatului prin care se propune şi motivează sancţionarea - întocmit după cercetarea prealabilă a faptei ce constituie abatere, ascultarea persoanei considerată vinovată şi verificarea susţinerilor făcute de aceasta în apărare.

 (3). Sancţionarea disciplinară poate fi stabilită şi trebuie să fie comunicată în scris persoanei în cauză în cel mult 30 de zile de la data când cel în drept să o aplice a luat cunoştinţă de săvârşirea abaterii, cu excepţia situaţiilor care în mod justificat  impun verificări de mai mare durată. Sancţionarea nu se va putea dispune mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii abaterii.

                   Termenele prevăzute mai sus se suspendă pe perioada în care membrul cooperator se află în una din situaţiile prevăzute la art.41 alin.(5).

 (4). Sancţiunile disciplinare – cu excepţia excluderii - se dispun de preşedintele organizaţiei sau , în lipsa acestuia, de către înlocuitorul său. Excluderea se poate hotărî de organele abilitate, conform prevederilor statutului şi prezentului Regulament.

 (5). In decizia de sancţionare (respectiv adresa de comunicare – în cazul hotărârii de excludere) vor fi arătate şi motivele sancţionării, termenul legal de contestaţie şi organul la care se poate adresa contestaţia.

 (6). In cazul membrilor cooperatori cărora li s-au aplicat sancţiunile prevăzute la art.38 lit.b) şi c) suma corespunzătoare se va scădea din câştigul realizat în perioada pe care se extinde sancţiunea.

          Art.40.(1). Abaterile disciplinare săvârşite de un membru cooperator în perioada detaşării la altă unitate sau organizaţie, se sancţionează de organul de conducere al unităţii sau organizaţiei la care acesta este detaşat, cu excepţia sancţiunii de excludere.

 (2). Abaterile disciplinare săvârşite de un membru cooperator în timpul delegării la altă unitate sau organizaţie se sancţionează de conducerea organizaţiei care l-a delegat, cu excepţia sancţiunii de excludere.

 (3). Sancţiunea excluderii unui membru cooperator din organizaţie pentru abateri săvârşite în timpul detaşării sau delegării se aplică în condiţiile prevăzute de prezentul Regulament.

          Art.41.(1). Excluderea membrului cooperator din organizaţie se hotărăşte pentru abateri foarte grave sau pentru abateri repetate – inclusiv încălcarea repetată a obligaţiilor de muncă sau a normelor de comportare. Excluderea se hotărăşte şi în situaţiile prevăzute la art.25. Excluderea se poate hotărî şi în situaţiile prevăzute la art.13 alin.(3) al doilea paragraf şi art.15 alin.(5)

(2). Constituie abateri foarte grave şi se sancţionează cu excluderea din organizaţia cooperaţiei meşteşugăreşti următoarele fapte:

• întrebuinţarea fondurilor, bunurilor sau creditului organizaţiei într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul propriu, ori pentru a favoriza în dauna organizaţiei o persoană fizică sau juridică;
• divulgarea de informaţii referitoare la activitatea organizaţiei, care prejudiciază interesele acesteia;
• neîndeplinirea obligaţiilor economice faţă de organizaţie prevăzute de statut;
• lipsa de loialitate faţă de organizaţie, exercitarea pe cont propriu sau al altei persoane fizice sau juridice de activităţi concurente cu cele desfăşurate de organizaţie, abuzul de încredere în gestiunea încredinţată;
• desconsiderarea conducătorilor şi reprezentanţilor organizaţiei, ceea ce prejudiciază interesele materiale sau prestigiul social al acesteia;
• prezentarea la locul de muncă sub influenţa băuturilor alcoolice sau consumul acestora în incinta organizaţiei;
• sustragerea sub orice formă de bunuri şi valori aparţinând organizaţiei;
• neînregistrarea comenzilor primite sau neîntocmirea chitanţelor pentru sumele încasate în contul lucrărilor executate;
• absentarea nemotivată pe o perioadă de 3 zile consecutive sau 5 zile cumulate într-o lună calendaristică.

 (3). In situaţiile care impun sancţiunea excluderii, consiliul de administratie al organizaţiei  va desemna un colectiv care va întocmi un referat conţinând propunerea de excludere, motivată prin arătarea abaterilor săvârşite de persoana în cauză şi, după caz, a sancţiunilor ce i-au fost aplicate anterior. La întocmirea referatului se vor avea în vedere şi prevederile corespunzătoare de la art.39 alin.(2).

 (4). Referatul menţionat la alin.(3) va fi prezentat organului competent a decide excluderea, conform statutului.In legătură cu persoanele cu funcţii de conducere executivă se vor avea în vedere prevederile de la art. 46.

 (5). Hotărârea de excludere a cooperatorului (cooperatoarei) nu se poate pune în aplicare în timpul în care acesta (aceasta) primeşte indemnizaţie pentru: incapacitate temporară de muncă; maternitate; creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani (3 ani în cazul copilului cu handicap); îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani (sau 18 ani în cazul copilului cu handicap); reducerea timpului de muncă. De asemenea hotărârea de excludere nu poate fi pusă în aplicare în timpul cât soţul cooperatoarei satisface serviciul militar.

 (6). La desfacerea contractului de muncă în cazul persoanelor încadrate cu contract de muncă pe perioadă determinată se vor avea în vedere prevederile reglementărilor în vigoare privitoare la această categorie de personal.

          Art.42.(1). Impotriva sancţiunii disciplinare dispuse în temeiul art.38 membrul cooperator poate face contestaţie, în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei/hotărârii de sancţionare, la organele abilitate in acest sens .

 (2). Procedura prevăzută la alin.(1)   este prealabilă şi obligatorie oricărei acţiuni în justiţie.

          Art.43. Sancţiunile disciplinare, necontestate în condiţiile şi termenele prevăzute la art.42 rămân definitive la simpla expirare a termenului de contestaţie.

         Art.44.(1). Dacă după rămânerea definitivă a sancţiunii disciplinare se ivesc probe noi, care pot dovedi nevinovăţia celui sancţionat, se va putea cere revizuirea actului prin care acesta a fost sancţionat.

 (2). Cererile de revizuire vor fi adresate celor care au dispus  sancţionarea, în termen de 15 zile de la cunoaşterea noilor probe.

       Art.45.(1). In cazul anulării sancţiunii de excludere, precum şi în cazul în care prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă se stabileşte nevinovăţia celui suspendat din funcţie conform art.24 alin.(1) lit.f), organizaţia este obligată se repună persoana în cauză în drepturile avute anterior şi să-i plătească, după caz, o despăgubire egală cu drepturile salariale de care aceasta a fost lipsită, sau egală cu diferenţa dintre drepturile salariale ce s-ar fi cuvenit şi cele efectiv acordate pe perioada suspendării.

 (2). In cazul admiterii contestaţiei privitoare la o sancţiune disciplinară dintre cele prevăzute la art.38 lit.b) şi c), organizaţia este obligată la plata unei despăgubiri egală cu diferenţa salarială rezultată pe timpul de aplicare efectivă a sancţiunii.

 (3). Dacă s-a constatat nevinovăţia persoanei sancţionate, cei care cu rea credinţă au dispus sau au determinat să se dispună sancţiunea disciplinară, răspund disciplinar, material şi, după caz, civil sau penal.

 (4). Cei vinovaţi potrivit prevederilor de la alin.(3), şi care au creat astfel prejudicii materiale, răspund faţă de organizaţie pentru sumele plătite din această cauză ca despăgubiri.

Art.46. Pentru abateri grave săvârşite de persoanele cu funcţii de conducere executivă (preşedinte, vicepreşedinte, conducător tehnic, contabil şef sau alte funcţii similare), sancţionarea disciplinară se dispune de consiliul de conducere al organizaţiei cooperaţiei meşteşugăreşti, cu excepţia excluderii din organizaţie, care se hotărăşte în astfel de cazuri numai de către adunarea generală a organizaţiei.

Art.47.(1). Pentru nerespectarea obligaţiilor ce le revin potrivit funcţiei încredinţate sau incompetenţă în gestionarea patrimoniului ori în conducerea organizaţiei, precum şi în celelalte situaţii expres prevăzute de statut şi care impun revocarea, preşedintele şi vicepreşedintele pot fi revocaţi din funcţie de către adunarea generală a organizaţiei, şi trecuţi pe o funcţie corespunzătoare pregătirii.

          Măsura de revocare se poate aplica, după caz, şi celorlalţi membri ai consiliului de conducere al organizaţiei.

Persoanele astfel revocate se pot adresa cu contestaţie corespunzător procedurii  prevăzute la art.42, cu excepţia situaţiilor decurgând din executarea contractului de administrare şi gestionare a patrimoniului care se rezolvă pe cale arbitrală.

 (2). Pentru nerespectarea obligaţiilor ce le revin potrivit funcţiei încredinţate sau pentru celelalte cauze prevăzute la alin.(1) primul paragraf, vicepreşedintele, conducătorul tehnic şi contabilul şef pot fi revocaţi, respectiv demişi din funcţie de către organul care i-a ales, respectiv i-a numit, şi trecuţi pe o funcţie corespunzătoare pregătirii.  

In cazul persoanelor astfel revocate sau demise din funcţie sunt aplicabile prevederile de la alin.(1) ultimul paragraf.

          Art.48. Evidenţa sancţiunilor aplicate se ţine de către compartimentul resurse umane din cadrul organizaţiei cooperaţiei meşteşugăreşti.

          Art.49.(1). Prin aplicarea sancţiunii disciplinare persoana în cauză nu este absolvită de obligaţia de a despăgubi organizaţia pentru pagubele pe care le-a produs prin abaterile săvârşite.

                   (2). Răspunderea materială, contravenţională, civilă sau penală, nu exclude răspunderea disciplinară pentru fapta săvârşită.

          Art.50.(1). Membrii cooperatori, răspund disciplinar, material, civil şi penal, după caz,  pentru pagubele aduse organizaţiei cooperaţiei meşteşugăreşti. Membrii cooperatori ce deţin funcţii de conducere executivă răspund material, contravenţional sau penal şi în temeiul şi în condiţiile contractului de administrare şi gestionare a patrimoniului încheiat conform prevederilor art.3 alin.(3).

                   (2). Stabilirea răspunderii materiale şi obligarea la plata despăgubirilor datorate organizaţiei, se face potrivit reglementărilor în vigoare.

          Art.51.(1). In afara sancţiunilor disciplinare prevăzute la art.38, pentru abaterile comise în activitatea desfăşurată membrii cooperatori pot fi sancţionaţi pecuniar, de către conducerea organizaţiei ori împuterniciţii acesteia desemnaţi prin delegaţie scrisă .

(2). Aplicarea sancţiunii pecuniare se face pe baza procesului verbal de constatare şi nu exclude posibilitatea sancţionării disciplinare a persoanelor răspunzătoare de săvârşirea abaterilor respective.

(3). Impotriva sancţiuni pecuniare aplicate, persoana în cauză poate face plângere, în termen de 15 zile de la comunicarea procesului verbal de constatare.

                   Plângerea împotriva aplicării sancţiunii pecuniare se soluţionează în termen de 30 zile, de către:

• consiliul de administratie al organizaţiei, pentru sancţiunile pecuniare aplicate de conducerea organizaţiei;
• preşedintele consiliului de administratie, pentru sancţiunile pecuniare aplicate de împuterniciţii conducerii organizaţiei;

CAPITOLUL X

DISPOZITII FINALE

          Art.52. Prevederile prezentului Regulament se aplică în mod corespunzător membrilor asociati care au atat raporturi patrimoniale cat si raporturi de munca , angajaţilor în perioadă de probă cât şi persoanelor încadrate cu contract de muncă pe perioadă nederminata si/sau determinată.

Art.53.(1). Prezentul Regulament de ordine interioară a fost adoptat în adunarea generală a organizaţiei din data de 28.09.2005 , intră în vigoare cu data adoptării lui si se completeaza cu modificarile si completarile ulterioare ale actelor normative in baza carora a fost elaborat .

 (2). Conducerea SCB  va lua măsuri ca, în termen de cel mult 30 zile de la data aprobării, Regulamentul de ordine interioară să fie afişat la sediul organizaţiei şi comunicat la toate unităţile acesteia spre prelucrare cu întregul personal şi afişare.

Presedinte Gabriel Ilie